Originile păgâne/satanice ale pălăriei cu con

Este un fapt bine cunoscut că totul în programul catolic, simbolurile lor tradiționale [chiar crucifixul] și ținuta clerului lor sunt furate din lumea păgână. Numai Vaticanul este acoperit în imagini păgâne furate din lumea pe care au încercat-o să o distrugă, să o fure și să o acopere. Pe lângă coruperea conceptelor din spatele acestor imagini, pentru a crea programul lor. Aici vom analiza legătura dintre sărbătoarea și îmbrăcămintea ritualică a Semanei Santa și de unde sunt originile sale furate. [Acest lucru are de-a face cu Ku Klux Klan, și modelul robele, măștilor și pălăriilor lor ascuțite]

„Ostara” este o sărbătoare păgână celebrată între 21-23 martie la echinocțiul de primăvară. „Paștele” a fost furat de la Astaroth. În mod inițial, Paștele era cunoscut sub numele de „Ashtar.” Această sărbătoare coincide cu echinocțiul de primăvară, când ziua și noaptea sunt egale. Era cunoscut sub numele de „Eastre” la anglo-saxoni. Ca Zeiță a  fertilității, Astaroth a fost asociată cu iepurii și ouăle. Creștinii au furat această sărbătoare și i-au sucit sensul. Alte nume pentru această celebrare includ: Easter, Eastre, Eos, Eostre, Ester, Estrus [Estrus este atunci când un animal este în călduri; sezonului de împerechere], Oestrus, Oistros și Ostara. Din nou, „mielul lui dumnezeu” a fost furat din zodia Berbecului, care are loc în fiecare primăvară. Mielul a fost purtat și de Hermes și Osiris (nu doar de „isus”). În plus, Odin, Krishna, Marsyas, Dodonian și Zeus de asemenea au fost pironiți de copaci. Set a fost „răstignit” pe o „cruce,” cunoscută sub numele de Furka.”
„Mielul de primăvară, atunci când soarele intră în semnul Berbecului are, în mod simbolic, de-a face cu începerea lucrării Magnum Opus. În țările predominant catolice este numită Săptămâna Patimilor sau „Semana Santa,” în spaniolă. În unele locuri este numită „Săptămâna Paștelui.”[1]
Bărbații în robe și pălării conice sunt descriși astfel:
"Ei sunt penitenți – oameni care plătesc pentru un fel de păcat. Conform tradiției, ei sunt îmbrăcați așa, deoarece îi face să arate ca niște chiparoși, care la rândul lor, arată ca niște lumânări, simbolul tradițional al unui suflet care se ridică la cer."
Asta se referă la simbolismul din spatele coafurii conice și a robei, care își are originile în timpurile păgâne foarte antice:
„Sims spune că acești preoți purtau pălării conice decorate cu rânduri de simboluri pentru Soare si Lună, care se spune că e pentru a sublinia ciclul metonic al Soarelui și al Lunii. Numeroase astfel de pălării de aur înalte, dintre care una cu o baretă, au fost descoperite în Irlanda și în Europa centrală, ceea ce sugerează că acestea pot fi de origine celtică. A spus că datează din 1500 î.e.n., ele fiind eventual un precursor al pălăriei tradiționale conice a vrăjitorului. O pălărie profilată în mod similar, a fost plasată pe capul unei persoane considerată a fi „nătângă” (în engleză dunce’), un cuvânt care derivă din "dunn" sau "duna" însemnând "deal" sau o "creștere de energie". Concentrându-și astfel atenția (adică energia) pe vortexul chakrei de deasupra capului, se credea ca purtătorul ar fi primit mai multă sau inteligenței."[2]
Soarele și Luna sunt reprezentate pe coifuri referindu-se, de asemenea, la unirea soarelui și a lunii sau unirea dintre aspectul masculin și cel feminin ale sufletului, în dreptul chakrei ajna sau în centrul glandei pineale, unde se găsește aspectul trigon al puterii șarpelui (puterea șarpelui este a lui Satan). Cartea prevede, de asemenea, că în China, aceste pălării erau purtate de mag [acest nume este important] sau de instanța lor de vrăjitori unde caracterul chinezesc pentru mag este o cruce cu capetele ușor deformate care a fost  folosită și de Cavalerii Templieri. Magul este un alt titlu pentru pilonul mistic [axa mount meru sau coloana vertebrală], la fel ca și magicienii care purtau aceste pălării conice. De asemenea, se găsește în sensul sumerian „a muta,” referindu-se la deplasarea în sus a puterii șarpelui.

Această haină apare și în imaginea preoților Zeului EA sau Oannes în Orientul Mijlociu [de unde vine mitra].

„Aceasta este reprezentată ca un fel de pește nedefinit format ca o coloană sau turn, trecând prin Maypole ca printr-un inel sau ca prin litera O din cuvântul IO." Observă aceste imagini care de asemenea au fost găsite în Europa, așa cum au mai fost folosite și de păgâni. "IO" este o altă variantă pentru "EA". I-ul fiind un simbol al falusului masculin (penis), fiind de natură masculină; și O-ul fiind un simbol al vaginului; fiind de natură feminină. Simbolul peștelui este, de asemenea, un simbol al vaginului. Creștinii au corupt acest lucru și l-au întors pe o parte. Mesajul acestor simboluri se referă la aspectele masculine și feminine ale sufletului și I-ul și O-ul pot fi văzute în multe sigilii ale Demonilor Goetici.

Turnul Benben al lui Osiris cu vârful conic sau piramidal, reprezintă coloana vertebrală cu puterea ridicată în vârful coloanei vertebrale, în chakra coroanei. Obeliscul este o versiune a acestui fapt și a fost inițial legat de bazilisc: „Osiris a fost cunoscut și sub numele de Ob-El ('Șarpele Strălucitor'), sau Pytho Sol ('Șarpele Soarelui'). Piloni mari de piatră au fost dedicați în cinstea sa și în timpurile grecești aceștia au fost numiți Obelos sau Obeliscus. Ei sunt acum cunoscuți ca piloni ai Obeliscului, fiind asociați cu baziliscul [nota mea, Șarpele Regal].

Acești piloni au fost aluzii clare pentru axa mundi sau axa lumii și simbolizau atât axele polare ale Pământului cât și coloana vertebrală umană, așa cum este evidențiat în coloana Djed, simbolul egiptean pentru stabilitate, care a fost asociat și cu Osiris și denumit „coloana lui vertebrală” sau „șira spinării.”

Coafura de pește, roba ritualică și falusul divin au înțelesul identic. Multe imagini cu falus, cum ar fi imaginile cu șarpele care are deasupra un cap de om poartă același sens: puterea ascendentă. Turnul Benben este conectat la fenix. Piatra Benben este prezentată ca piatră conică, care se sprijină pe simbolul pilon al coloanei vertebrale.

Ichthys sau peștele, a fost unul dintre numele lui Dionysos și falusul divin a fost arătat și în formă de pește. Falusul este coloana vertebrală cu Kundalini-ul complet ridicat. Din același motiv EA (Oannes) mai este prezentat în Orientul Mijlociu și ca un Zeu în formă de pește și Domn al Apei. Peștele este un simbol al energiei șerpești feminine; partea feminină/subconștientă a creierului; puterea Shakti.

Acest simbol conic este, de asemenea, prezentat drept vârful muntelui Meru în textele orientale, care pare să fie identic cu pilonul Amurru care apare în sigiliile cilindrice sumeriene. În Egipt, simbolul sacru pentru pâine este forma conică, dar care se referă la pâinea vieții sau mana, care este conectată la energiile sufletului și, mai ales, pare să fie roua glandei pineale.
"În simbolismul religios, sfeșnicului este simbolul iluminării spirituale, a luminii și a semințelor vieții și a mântuirii."[3]
Copacul iluminat este și un concept antic Păgân. Copacul este un simbol vechi al sufletului uman, cum ar fi Copacul Lumii. Trunchiul este coloana vertebrală cu ramurile reprezentând cele 144.000 de nadii ale sufletului, în timp ce „fructele” sunt energia serpentină și forța vieții, iar diferitele tărâmuri reprezintă chakrele situate de-a lungul coloanei vertebrale. Pomul de „crăciun” [Copacul Lumii] este un  simbol păgân antic, care se utiliza cu ocazia sărbătorii Yule, pentru a simboliza sufletul renăscut, unde lumânările simbolizau nadiile iluminate, iar steaua din vârf fiind nimbul șarpelui ridicat; sufletul perfecționat și renăscut.

Sensul ezoteric al titlului de „druid” este „cunoscătorul copacului" și în preoțimea antică, la unul dintre nivelele de cel mai înalt rang se putea obține, ca și în misterul eleusin, titlul tisei. Tisa sacră, împreună cu stejarul, au fost onorate de păgâni. Simbolismul spiritual în întreaga lume păgână în ceea ce privește copacul și legătura lui cu sufletul poate umple o carte întreagă.

Să revenim la Semana Santa:
Conform tradiției, ei sunt îmbrăcați așa deoarece îi face să arate ca niște chiparoși, care, la rândul lor, arată ca niște lumânări, simbolul tradițional al urcării sufletului la cer. Ceea ce avem în față este un simbol alchimic, unde oamenii poartă simboluri ale puterii ascendente în momentul învierii (ascensiunea șarpelui), care a fost celebrată de către păgâni la fel ca urmașii lui Dionysos în acest moment (Semana Santa/Paște). Prin urmare, imaginile copacului sau a lumânărilor; toate simbolurile puterii ridicate, pălăria conică văzută ca fiind simbolul preoților care au ascensionat puterea șerpească, care sunt, la rândul lor, numiți după arborele sau turnul mistic, Magul. Simbolul coafurii conice simbolizează sufletul ascendent spre cer, iar din moment ce „cerul” este termenul alchimist pentru chakra coroanei, acest con reprezintă puterea Șarpelui lui Satan, iar ascensiunea sa spre chakra coroanei, Benben sau piatra conică care se sprijină pe coloana vertebrală, e simbolizată prin turnul lui Osiris.

Dacă e să spunem lucrurilor pe nume, acești tipi (KKK) poartă „pomii de crăciun” cu simbolismul păgân/satanic din spatele pomului Yule și a iluminării sufletului, unde pălăria conică are aceeași semnificație ca nimbul sau steaua de pe brad. La Semana Santa privim preoții păgâni care celebrează învierea puterii Șarpelui satanic care se ridicându-se prin coloana vertebrală spre chakra coroanei, purificând sufletul și revărsând starea renăscută a conștiinței, în momentul învierii Zeului păgân care simbolizează această putere. Hainele albe simbolizează sufletul purificat.

Unii „penitenți” care iau parte la aceste procesiuni de Paște și care dețin toiagul cu vârfurile metalice modelate sub forma unei semiluni sunt simbolice pentru coloana vertebrală cu aspectele duale ale puterii. Și într-o singură fotografie observ că liderul  transportă un steag.

Liderul paradei de Paște din lumea antică, ținute în cinstea lui Dionysos, era preotul șef care purta fie un stâlp de lemn, fie un simbol falic ori, în unele cazuri, o cruce [creștinismul nu a folosit crucea decât după secolul al șaptelea]. În unele cazuri această misiune îi revenea unui tânăr gol s-ar acoperi în lut alb ca simbol al sufletului purificat și al soarelui/sufletului renăscut. Unele dintre aceste festivaluri încă mai supraviețuiesc astăzi în orient.


 –  Înaltul Preot Don Danko (Mageson 666)



[1] Din cartea "The Woman's Dictionary of Symbols and Sacred Objects" de Barbara G. Walker, pagina 54
[2] Din "The Serpent Grail: The Truth Behind the Holy Grail, the Philosopher's Stone and the Elixir of Life" de Philip Gardiner și Gary Osborn (c) 2006
[3] Cirlot in the Dictionary of symbols